Este necesar insa ca urmarirea modului de hranire si dezvoltare sa ne apartina in totalitate.
Daca sesizam ca pisoii pierd din greutate, sau nu realizeaza acumulari de masa corporala in urmatoarele 24 de ore, trebuie sa intervenim rapid cu un supliment alimentar.Obisnuit, pisoii, in perioada de alaptare, au o crestere a greutatii corporale cu 5-10% zilnic si isi dubleaza greutatea corporala de la nastere pana la varsta de 9 zile.

O prima conditie care priveste alimentatia pisoilor o reprezinta obligativitatea acestora de a consuma cat mai repede si suficient lapte colostral, bogat in anticorpi, care le confera imunitate in primele ore de viata.

In primele doua-trei saptamani, prin laptele matern, se asigura in mod corespunzator nevoile cantitative si calitative ale nou-nascutilor, tinand cont de compozitia chimica a acestuia.

Evolutia secretiei de lapte este ascendenta de la fatare si pana la varsta de 3 saptamani, satisfacand in mod obisnuit nevoile produsilor, cu mentiunea ca mamelele posterioare au o cantitate mai mare de lapte, considerent pentru care sunt mai cautate.In situatia in care nevoile pisoilor nu sunt asigurate corespunzator, se impune o alaptare artificiala complementara.

De la varsta de 3 saptamani, productia de lapte nu mai creste, dar nevoile pisoilor sporesc, astfel incat acestia manifesta interes tot mai mare pentru hrana solida, ce corespunde ca structura si consistenta etapei lor de dezvoltare morfofiziologica.

Hrana complementara laptelui matern, trebuie sa aiba o digestibilitate ridicata, sa fie placuta la gust si cu o valoare biologica in stricta corespondenta cu cerintele fiziologice ale pisoilor.
Momentul introducerii hranei complementare ne ofera ocazia de a dezvolta cela mai bune legaturi intre noi si pisoi, incepand cu acest moment sa efectuam si primele etape ale educatiei pisoilor.

Hrana complementara are la baza laptele de vaca, in care se va introduce eventual suc de carne, galbenus de ou, fosfat dicalcic, minerale si vitamine.Pe langa supturile naturale, numarul distributiilor zilnice trebuie sa completeze cel putin 4-5 supturi pe zi.Volumul si consistenta ratiei cresc apoi treptat, pentru a face fata cerintelor mereu crescand ale pisoilor.

Cand ratia complementara este bine consumata si in cantitate suficienta nu mai este necesara alptarea naturala, care asigura dealtfel doar o mica parte din nevoile animalului.Numarul meselor incepe sa scada treptat, insa cantitatea creste in functie de acumularile de masa realizate.Daca pana la varsta de 8 saptamani pisoii au realizat o masa corporala corespunzatoare, pot fi intarcati.
Alaptarea articiala este necesara in cazul in care pisica mama a murit, nu are lapte sau cand are mamita sau alte afectiuni.

Laptele de inlocuire care se utilizeaza in cazul unei alaptari exclusiv artificiale, poate apartine diverselor specii, dar pregatit de asa maniera incat sa se apropie cat mai mult cu putinta de cel natural.Laptele de vaca neimbogatit nu este corespunzator pisoilor, deoarece este foarte sarac comparativ cu cel al pisicii, considerent pentru care se va completa cu o serie de ingrediente, pentru a corespunde calitativ.Imbogatit insa cu grasimi si saruri minerale, vitamine si proteine de calitate, el reprezinta o solutie practica de hranire artificiala a pisoilor.

Inlocuitorul de lapte trebuie sa aiba o concentratie a substantei uscate de minim 25%, care se poate realiza si prin utilizarea laptelui praf pentru copii, diluat in apa, la temperatura de 52-55 grade Celsius, pentru ca in momentul administrarii sa nu coboare la o temperatura mai redusa de 39 grade Celsius.Daca apare diareea, se va intrerupe imediat administrarea inlocuitorului si se va adminstra zeama de orez sau de morcov, inainte de a se reintroduce in mod treptat ratia normala.

In functie de momentul in care se trece la alptarea artificiala, numarul meselor scade de la 8 pe zi la inceputul lactatiei, la 6, 4 si 2 mese, in fiecare saptamana eliminand o masa, pana la intarcare.
Cantitatea zilnica ingerata trebuie sa reprezinte 25-30% din greutatea pisoiului, dar acest lucru este de fat legat de apetitul animalului si calitatea ratiei (adica continutul acesteia).De la 21 de zile se poate administra inlocuitorul de lapte, in vase special destinate acestui scop, care sa prezinte insa stabilitate, pentru a nu se rasturna.

In primele 2 saptamani, administrarea inlocuitorului se face cu ajutorul biberonului, care trebuie perforat in mod potrivit, in asa fel ca scurgerea sa nu oboseasca pisoiul si sa nu provoace deglutitii (inghitituri) false.De la inceputul celei de-a treia saptamani, este de dorit sa antrenam pisoii sa se hraneasca singuri, din vase adecvate.